Substituent de cafea – de ce să folosim rădăcini de plante: cicoarea și păpădia

E aproape în pragul iernii dar încă mai poți să îți iei coșul și să mergi la cules de rădăcini de cicoare și păpădie. Din combinația celor două vei putea avea multe beneficia, între care și o alternativă la cafea. Dacă adaugi acestei cafele și cereale precum: orzul, ovăzul, secara, grâul sau chiar ghinde de stejar obții amestecuri cu gusturi diverse, toate super sănătoase.

Rădăcina de cicoare (Cichorium intybus) provine din planta cu același nume; o plantă cu flori albastre, strălucitoare, ce aparține familiei păpădiei și care crește peste tot pe teritoriul României.

Este folosită încă din Egiptul antic, atât la gătit cât și în medicina tradițională. Datorită gustului și culorii similare cu cafeaua, este preparată deseori ca o alternativă la aceasta.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când transportul din țările producătoare de cafea a fost întrerupt, utilizarea cicoarei pentru a produce „cafea” a devenit foarte populară.

Dar rădăcina de cicoare a fost adăugată și la producerea anumitor beri și, mai recent, încorporată în cocktailuri pentru a da un ton de pământ, amărui. În plus, literatura de specialitate subliniază faptul că fibrele din rădăcina de cicoare au numeroase beneficii pentru sănătate și sunt adesea extrase pentru a fi utilizate ca aditiv sau supliment alimentar.

1. Ne oferă fibre prebiotice

Rădăcina proaspătă de cicoare este compusă din 68% inulină în greutate uscată, potrivit healthline.com. Inulina este un tip de fibră cunoscută sub numele de fructan sau fructo-oligozaharid, un carbohidrat format dintr-un lanț scurt de molecule de fructoză pe care corpul tău nu le digeră. Acționează ca un prebiotic, ceea ce înseamnă că hrănește bacteriile benefice din intestin. Aceste bacterii joacă un rol important în reducerea inflamației, combaterea bacteriilor dăunătoare și îmbunătățirea absorbției mineralelor. Astfel, fibra din rădăcină de cicoare poate contribui la o sănătate optimă a intestinelor.

2. Ajută la evacuarea intestinului

Deoarece inulina din fibra de rădăcină de cicoare trece prin organism nedigerată și hrănește bacteriile intestinale, poate asigura o digestie sănătoasă. În special, studiile de specialitate sugerează că inulina poate ameliora constipația. Un studiu menționat de healthline.com, derulat timp de 4 săptămâni pe 44 de adulți cu constipație, a constatat că administrarea a 12 grame de inulină de cicoare pe zi a ajutat la înmuierea scaunului și la creșterea semnificativă a frecvenței mișcărilor intestinale, în comparație cu administrarea unui tratament placebo.

3. Îmbunătățește controlul zahărului din sânge

Fibrele din rădăcina de cicoare pot contribui și la controlul zahărului din sânge, în special în cazul persoanelor cu diabet. Acest lucru s-ar datora inulinei din conținutul său, care încurajează înmulțirea bacteriilor benefice implicate în metabolismul carbohidraților – care descompune carbohidrații în zaharuri – și sensibilității la insulină, hormonul care ajută la absorbția zahărului din sânge.

Fibra de rădăcină de cicoare conține, de asemenea, compuși precum acizii cicoric și clorogenic, care s-a dovedit că cresc sensibilitatea mușchilor la insulină, în cadrul unor studii pe rozătoare, citate de healthline.com. De asemenea, un studiu de 2 luni, derulat pe 49 de femei cu diabet zaharat de tip 2, a constatat că administrarea a 10 grame de inulină pe zi a dus la scăderi semnificative ale nivelurilor de zahăr din sânge și ale hemoglobinei A1c, în comparație cu administrarea unui tratament placebo, potrivit aceleiași surse.

4. Susține pierderea în greutate

Unele studii arată că fibra de rădăcină de cicoare poate regla pofta de mâncare și poate scădea aportul total de calorii, ceea ce poate duce la pierderea în greutate. Un studiu de 12 săptămâni derulat pe 48 de adulți supraponderali, menționat de healthline.com, a concluzionat că administrarea zilnică a 21 de grame de oligofructoză derivată din cicoare (care este foarte asemănătoare cu inulina) a condus la o reducere medie a greutății corporale cu 1 kg, în timp ce grupul placebo a luat în greutate. Același studiu a mai constatat că oligofructoza a ajutat la scăderea nivelului de grelină, un hormon care stimulează senzația de foame.

5. Ușor de adăugat în dieta ta

Nu ar trebui să fie foarte dificil să adaugi rădăcina de cicoare în dieta ta. De fapt, este posibil să o consumi deja fără ca măcar să fii conștient(ă) de asta, deoarece este folosită ca aditiv în industria alimentară. Frecvent, rădăcina de cicoare este procesată în scopul obținerii inulinei, care este folosită pentru a crește conținutul de fibre sau pentru a servi ca înlocuitor de zahăr sau grăsime datorită proprietăților sale de gelifiere și aromei dulcege. Nu în ultimul rând, inulina din rădăcina de cicoare este extrasă și transformată în suplimente care sunt disponibile în magazinele naturiste.

Atenție: cicoarea poate declanșa reacții la persoanele alergice la polenul de ambrozie sau sensibile la plantele înrudite, inclusiv crizantemele, gălbenelele, margaretele și alți membri ai familiei de plante Asteraceae. Deoarece cicoarea poate stimula producția de bilă, consumul acesteia ar putea fi teoretic o problemă pentru persoanele cu calculi biliari, dar acestea sunt posibilități puțin probabile, susține dr. Andrew Weil, pe blogul său drweil.com

Poți fierbe întreaga rădăcină de cicoare și să o mănânci ca pe o legumă. În cazul în care dorești să reduci cofeina, poți utiliza rădăcina de cicoare prăjită și măcinată, pe post de înlocuitor de cafea. Pentru a prepara această băutură, adăugă 2 linguri (aproximativ 11 grame) de rădăcină de cicoare măcinată pentru fiecare cană (240 ml) de apă.

La cât de răspândită e pe toate pajiștile, ai zice că păpădia (Taraxacum officinale) e o buruiană, nu-i așa?

Ei bine, nu ai niciun motiv să o disprețuiești pentru că absolut toate părțile acestei minunate plante, cu floarea galbenă ca soarele, sunt bune pentru consumul uman. Păpădia face parte dintr-o mare familie de plante cu flori, numită Asteraceae. Este o plantă perenă originară din Eurasia; azi diferite specii ale ei regăsindu-se pe toate continentele.

Păpădia are o lungă istorie de utilizări medicinale tradiționale arabe, europene, chinezești și americane. Rădăcina este cel mai adesea folosită pentru probleme digestive, în timp ce frunzele pot fi folosite ca diuretic, iar frunzele și florile adăugate, în stare crudă, în salate.

1. Tratează problemele ficatului, rinichilor și splinei

În mod tradițional, păpădia este folosită pentru a trata problemele ficatului, rinichilor și splinei și ca diuretic. Produsele moderne pe bază de plante – ceaiuri, capsule, pulberi, tablete masticabile sau extracte din rădăcină proaspătă sau uscată – o folosesc în scopuri similare. Poate fi folosită pentru a crește apetitul, pentru a îmbunătăți digestia, pentru a elimina gazele și balonarea și pentru a acționa ca un laxativ ușor. Un studiu pilot citat de drweil.com a constatat că frunzele de păpădie sunt, într-adevăr, un diuretic eficient.

2. Sursă de vitamine

Păpădia este o sursă excelentă de nutrienți, mult mai bună decât legumele obișnuite pe care le consumăm în mod regulat. Conține cantități excepționale de vitamina A și este o sursă bună de vitamina C și B6, tiamină, riboflavină (denumită și vitamina B2) și acid folic. Poți să-ți asiguri un aport sporit din aceste vitamine dacă consumi în stare crudă părțile verzi ale păpădiei, spre exemplu, în salate, supe sau chiar în tocănițe (adăugate la final). Dacă o culegi chiar tu, asigură-te că zona respectivă nu a fost tratată cu erbicid.

3. Acționează ca prebiotic

Exact ca în cazul cicoarei, rădăcina de păpădie este bogată în inulină, un prebiotic care ajută la încurajarea creșterii microorganismelor sănătoase în tractul gastrointestinal. Deși nu există încă studii clinice care să evalueze efectele utilizării păpădiei pentru diverse afecțiuni, a fost totuși demonstrat efectul său diuretic.

Atenție: Păpădia poate interacționa negativ cu antibioticele și poate scădea eficacitatea acestora, susține dr. Andrew Weil, pe blogul său drweil.com De asemenea, potrivit aceleași surse, persoanele cu alergie la ambrozie ar trebui să fie precaute atunci când folosesc păpădie, deoarece le poate provoca o reacție alergică. În plus, persoanele cu vezica biliară infectată sau inflamată sau căile biliare blocate nu ar trebui să folosească păpădie.

Rădăcinile de cicoare și păpădie se pot culege devreme primăvara, chiar înainte ca plantele să intre în vegetație (martie cel târziu aprilie) sau toamna, când plantele au ieșit din perioada de vegetație (sfârșit de octombrie- mijlocul lunii noiembrie). Cele mai bune sunt rădăcinile plantelor care au 2-3 ani, rădăcinile acestora se pot distinge prin mărimea lor mai mare față de rădăcinile tinere. După culegerea lor, acestea se curăță bine cu apă rece și o perie, apoi se taie cat mai mărunt posibil și se pun la uscat pe o tavă cu găuri, pentru a facilita uscarea mai rapidă. Uscarea ar trebui să se facă la o temperatură de maxim 45 de grade Celsius în timp de maxim 4 zile.

Dacă nu ai timp sau ți se pare că e un pic greu să culegi și să prepari rădăcinile din cicoare și păpădie, îți reamintim că noi la Hodaia, pe lângă producția produselor naturale de îngrijire corporală, ne ocupăm și de educație, așa că suntem bucuroși să te putem ajuta cu sfaturi. Scrie-ne întrebările tale la office@hodaia.ro  Vom începe curând și o serie de ateliere practice care vor include și sesiuni de preparare a substituentelor de cafea; ateliere pe care le vom anunța pe paginile noastre de social media Facebook și Instagram.